Examenul final 2017: Care este efectul reducerii cotei TVA la produsele alimentare asupra bugetului de stat, asupra activității economice și asupra echității? Este o politică bună?

Da.
87% (34 votes)
Nu.
13% (5 votes)
Total votes: 39

Comments

Reducerile de taxe sunt benefice pentru populaţie şi pentru economie în general. Ajustarea TVA la produsele alimentare la 9% va avea atât consecinţe macroeconomice, cât şi bugetare sau sociale având în vedere că alimentele au cea mai mare pondere în coşul zilnic de consum al românilor. Măsura poate contribui la relansarea consumului intern prin creşterea veniturilor disponibile ale populaţiei, odată cu diminuarea preţurilor. Retailerii au promis să transfere scăderea TVA în preţul la raft, pentru că sunt la capătul lanţului. Tododată, ajustarea TVA va stimula creşterea economică, dar va determina şi diminuarea inflaţiei. Piaţa a mai fost testată în 2013 cu relaxarea fiscalităţii, atunci când guvernul a decis să extindă aplicarea cotei reduse de 9% la produsele de panificaţie. Ulterior, oficialii guvernamentali au discutat despre o nouă extindere a aplicării cotei reduse, însă doar pentru alimente de bază (carne, lapte etc). Din aceste motive, decizia aplicării cotei de 9% la toate produsele ali-mentare a fost o surpriză. În ceea ce priveşte impactul bugetar al reducerii TVA la produsele alimentare, estimările Finanţelor sunt de aproape 2,44 miliarde de lei pentru 2015, de 5,17 miliarde de lei - 2016, 4,8 miliarde de lei - 2017, iar pentru 2018 de 
5,9 miliarde de lei. Cumulat, până în 2018 impactul bugetar al reducerii TVA la 9% ar trebui să fie de 18,25 miliarde de lei.Pe partea de cheltuieli există o sub-execuţie puternică, în principal la investiţii, unde scăderea este în continuare una foarte amplă. Evident că o reducere majoră a taxelor poate fi compensată cu o reducere corespunzătoare a cheltuielilor buge-tare, în special a investiţiilor publice. Acestea din urmă au scăzut oricum foarte mult în ultimii ani (anul trecut am avut un nivel al investiţiilor publice la minimul ultimilor 7 ani).Autoritatile estimeaza o diminuare a evaziunii fiscale in industria alimentara, cu cel putin 30-40%, intr-un anumit interval de timp.Estimarile analistilor arata ca reducerea TVA la 9% pentru toate alimentele impreuna cu masura privind reducerea pretului la medicamente de la 1 iunie vor avea un impact direct si indirect asupra unei jumatati din cosul de consum al unei familii obisnuite. Faptul ca de doi ani, in 2013 si 2014, Romania a reusit dupa mai bine de doua decenii sa refaca balanta comerciala si sa intre pe excedent, e un lucru pozitiv, este posibil ca excedentul de anul trecut, de 500 milioane euro al balantei cu produse agroalimentare, sa fie marit atat in acest an, dar mai ales in anul urmator.Oamenii ar putea sa faca lunar o economie intre 150 si 300 de lei prin reducerea pretului la alimente. In felul acesta un pensionar isi poate acoperi si medicamentele, iar un salariat are posibilitatea sa isi mai cumpere si altceva, nu neaparat mancare. Eu cred ca masura de reducere a TVA conduce la reducerea pretului si are efecte, in afara celui legat de nivelul de trai al populatiei, si asupra consumului, pentru ca numai in urma acumularii de economii putem merge si catre consum. Nu in ultimul rand, vor creste vanzarile si odata cu ele si firmele vor avea un profit mai bun si probabil vor fi si salarii un pic mai bune pentru angajatii din industria alimentara. In concluzie, consider ca reducerea TVA la produsele alimentare este foarte benefica pentru cetateni.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 15
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Este o politica buna pentru ca impune un echilibru in economie, si ajuta la stabilizarea relatiei dintre venit si pret. Pe de alta parte, scaderea TVA-ului este un lucru pozitiv pentru oameni, care isi pot administra mult mai bine cheltuielile, pentru ca alimentele nu reprezinta singura necesitate. Totodata, scaderea preturilor poate determina si o reducere a cheluielilor bugetare, ceea ce va duce din noi, la echilibru.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 7
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

De la 1 iunie 2015 a scăzut cota de TVA la alimentele de bază la 9%, iar de la 1 ianuarie 2016 s-a redus şi cota standard de TVA de la 24% la 20%. Scăderea cotelor de TVA – atât cea generală cât, mai ales, cea pentru anumite categorii de produse – trebuie abordată nu numai ca o reducere a sarcinii fiscale şi un instrument util în planificarea şi optimizarea cash-flow-ului, cât mai ales ca un adevărat balon de oxigen pentru agenţii economici oneşti în competiţia lor economică inegală cu evazioniştii de profesie. Că măsurile au avut drept efect reducerea evaziunii se vede şi în încasările din TVA la bugetul de stat. Aşa cum era normal, acestea au scăzut, dar mult mai puţin decât era prognozat. Astfel, în primele cinci luni ale anului, încasările din TVA au ajuns la 22,25 miliarde de lei, în creştere cu peste 4% faţă de programarea bugetară. S-au colectat mai puţini bani la buget decât anul trecut, dar acest lucru este firesc. Pe termen lung însă, măsura are chiar şanse să se dovedească profitabilă nu doar pentru companii, ci şi pentru buget. Creşterea bazelor de impozitare a avut un ritm ascendent, dar inferior ritmului de scădere al cotelor de impozitare. Altfel spus, efectul fiscal negativ asupra bugetului general consolidat, generat de reducerea cotelor de impozitare, nu a putut fi compensat de creşterea corespunzătoare a bazelor de impozitare. Chiar dacă, pe termen scurt, scăderea cotelor de impozitare poate genera un gol de casă sau de trezorerie, pe termen mediu sau lung efectul nu poate fi decât benefic, prin reaşezarea bazelor de impunere declarate de contribuabil la un nivel echitabil. Totuşi, în termen de venituri, nu era nici rezonabil şi nici sustenabil să ne aşteptăm ca majorarea consumului să acopere reducerea cotei de TVA. Prin urmare, consider că aceste măsuri au avut un efect pozitiv asupra economiei.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 8
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Măsura este bună, dorită şi aşteptată cam de toți românii. Reprezintă o intrare în normalitate având în vedere că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au cote reduse de TVA la alimente. În Belgia, Polonia, Cipru sau Italia, cotele reduse de TVA la produsele alimentare sunt mai mici decât în România, fiind în intervalul 4% - 6%. În Germania, TVA la produsele alimentare este de 7%, iar în Austria este 10%. Reducerile de taxe sunt benefice pentru populaţie şi pentru economie în general. Ajustarea TVA la produsele alimentare la 9% va avea atât consecinţe macroeconomice, cât şi bugetare sau sociale având în vedere că alimentele au cea mai mare pondere în coşul zilnic de consum al românilor. Măsura poate contribui la relansarea consumului intern prin creşterea veniturilor disponibile ale populaţiei, odată cu diminuarea preţurilor. Tododată, ajustarea TVA va stimula creşterea economică, dar va determina şi diminuarea inflaţiei. Faptul că în urma reducerii TVA la produsele alimentare PIB-ul poate înregistra o creştere adiţională de 0,2 puncte procentuale. Un impact semnificativ se va înregistra şi în cazul inflaţiei. Piaţa a mai fost testată în 2013 cu relaxarea fiscalităţii, atunci când guvernul a decis să extindă aplicarea cotei reduse de 9% la produsele de panificaţie. Ulterior, oficialii guvernamentali au discutat despre o nouă extindere a aplicării cotei reduse, însă doar pentru alimente de bază (carne, lapte etc). Din aceste motive, decizia aplicării cotei de 9% la toate produsele ali-mentare a fost o surpriză. Pentru ce se aplică reducerea TVA? Industria alimentară românească, dominată la vârf de multinaţionalele din producţia de uleiuri, zahăr şi dulciuri, dar formată în eşalonul doi din afaceri antreprenoriale româneşti, a generat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape 40 miliarde de lei (9 miliarde de euro), dar cu un sold negativ - diferenţa dintre pierderile şi profitul brut de 200 milioane de lei (45 milioane de euro). Industria alimentară a făcut un salt de 25% faţă de 2008. România este a şaptea cea mai mare piaţă de consum din Uniunea Europeană, iar românii cheltuie doar pe alimente 30% din banii trimişi în consum, a doua pondere între cele 28 de economii comunitare. Cum afectează reducerea TVA bugetul? În ceea ce priveşte impactul bugetar al reducerii TVA la produsele alimentare, estimările Finanţelor sunt de aproape 2,44 miliarde de lei pentru 2015, de 5,17 miliarde de lei - 2016, 4,8 miliarde de lei - 2017, iar pentru 2018 de 
5,9 miliarde de lei. Cumulat, până în 2018 impactul bugetar al reducerii TVA la 9% ar trebui să fie de 18,25 miliarde de lei. Evoluţia încasărilor din TVA este influenţată de trendul vânzărilor cu amănuntul, dar şi de gradul de diminuare a evaziunii fiscale. Ajustarea TVA ar putea duce, teoretic, la diminuarea evaziunii fiscale din agricultură, industria alimentară şi retail, mai ales dacă va fi însoţită de controale fiscale în zonele cu risc sporit de evaziune, după cum spun consultanţii fiscali. Rămâne de văzut dacă optimismul Finanţelor va fi confirmat de realitate sau dacă va fi nevoie de „reversarea“ măsurii de reducere a TVA, de creşterea altor taxe sau de tăierea drastică a investiţiilor. Estimările Consiliului Fiscal indică riscul dera-pajului deficitului bugetar peste 3% din PIB anul viitor. Ceea ce, evident, provoacă îngrijorări la nivelul comisiei, pentru că ar însemna o declanşare a procedurii de deficit excesiv pentru România“. Diminuarea TVA este de dorit, nu numai din punct de vedere social, ci şi economic, însă o scădere a cotei urmată de o revenire ar fi „mult mai dureroasă“ şi va avea efecte negative, dacă lucrurile nu sunt cântărite bine înainte. Nu este niciun dubiu că scăderile cotelor de TVA au ajutat agenţii economici, dar pe oameni cel mai mult îi interesează dacă aceste măsuri se simt şi în preţurile pe care trebuie să le plătească pentru bunuri şi servicii. Un alt lucru bun este că un al prim efect al acestei mize a fost că o mare parte din producătorii care lucrau „la gri“ și „la negru“ au început să-și fiscalizeze activitatea. Și asta atât pe fondul scăderii TVA, dar și a controalelor repetate ale agenţilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Dacă la produsele comercializate prin marile rețele de comerţ modern se încasează TVA, în zona piețelor, prețul legumelor și fructelor rămăsese neschimbat, ba mai mult, la anumite produse a crescut.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 12
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Cu toate că încăsarile din TVA la bugetul de stat au scăzut, efectele benefice ale micșorării cotelor se văd în economie. Evaziunea a devenit mai puțin tentantă, iar o mare parte din scăderea TVA s-a observat în prețurile de la raft, fapt care a impulsionat consumul. Criza a fost cel mai bun indicator al lipsei de viziune a guvernanţilor români. Într-o perioadă în care economia avea cel mai mult nevoie de încurajare, s-a majorat cota de TVA de la 19% la 24%. Alături de alte decizii discutabile, această măsură a pus piedică creşterii economice, revenirea României din criză având loc cu viteza melcului. Acum, lucrurile s-au îndreptat. De la 1 iunie 2015 a scăzut cota de TVA la alimentele de bază la 9%, iar de la 1 ianuarie 2016 s-a redus şi cota standard de TVA de la 24% la 20%. Scăderea cotelor de TVA – atât cea generală cât, mai ales, cea pentru anumite categorii de produse – trebuie abordată nu numai ca o reducere a sarcinii fiscale şi un instrument util în planificarea şi optimizarea cash-flow-ului, cât mai ales ca un adevărat balon de oxigen pentru agenţii economici oneşti în competiţia lor economică inegală cu evazioniştii de profesie. Că măsurile au avut drept efect reducerea evaziunii se vede şi în încasările din TVA la bugetul de stat. Aşa cum era normal, acestea au scăzut, dar mult mai puţin decât era prognozat. Astfel, în primele cinci luni ale anului, încasările din TVA au ajuns la 22,25 miliarde de lei, în creştere cu peste 4% faţă de programarea bugetară. Ca urmare a reducerii cotelor de TVA, noi trebuia să încasăm în acest an 74% din suma colectată din această taxă anul trecut, dar am încasat 92%. S-au colectat mai puţini bani la buget decât anul trecut, dar acest lucru este firesc. Pe termen lung însă, măsura are chiar şanse să se dovedească profitabilă nu doar pentru companii, ci şi pentru buget. Creşterea bazelor de impozitare a avut un ritm ascendent, dar inferior ritmului de scădere al cotelor de impozitare. Altfel spus, efectul fiscal negativ asupra bugetului general consolidat, generat de reducerea cotelor de impozitare, nu a putut fi compensat de creşterea corespunzătoare a bazelor de impozitare. Chiar dacă, pe termen scurt, scăderea cotelor de impozitare poate genera un gol de casă sau de trezorerie, pe termen mediu sau lung efectul nu poate fi decât benefic, prin reaşezarea bazelor de impunere declarate de contribuabil la un nivel echitabilarată .Economia României a crescut în primul trimestru din 2016 cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar această creştere se datorează în mod evident majorării consumului. Totuşi, în termen de venituri, nu era nici rezonabil şi nici sustenabil să ne aşteptăm ca majorarea consumului să acopere reducerea cotei de TVA. Prin urmare, consider că aceste măsuri au avut un efect pozitiv asupra economiei. Scăderea TVA se vede la raft Nu este niciun dubiu că scăderile cotelor de TVA au ajutat agenţii economici, dar pe oameni cel mai mult îi interesează dacă aceste măsuri se simt şi în preţurile pe care trebuie să le plătească pentru bunuri şi servicii. Iar, conform analizelor Băncii Naţionale a României, scăderea TVA chiar s-a văzut la raft. Astfel, reducerea cotei standard la 20% de la 1 ianuarie 2016 s-a transmis în proporţie de peste 70% în preţuri, însă procentul este mai mic decât în cazul scăderii TVA la alimente, care s-a reflectat 80% în preţuri .În iunie anul trecut am demarat o campanie de informare a clienţilor prin care explicam cum procentul de 15% din valoarea actuală a TVA se reflectă în noul preţ al produsului ca o reducere la raft de 12%. Cote normale Înainte de reducerile succesive de TVA, întâi la produse de panificaţie, apoi la alimente şi la urmă cota standard, nivelul de TVA de 24% era cel de-al doilea din Uniunea Europeană, după Ungaria, care încă aplică o cotă de 27%. Acum, la nivel european, cotele de TVA din România nu se diferenţiază substanţial de celelalte state membre. Țări precum Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie aplică o cotă standard ce variază între 19-22% şi cote reduse care variază între 5% şi 10%. „Potrivit Directivei TVA, statele membre sunt obligate să aplice o cotă standard de TVA de cel puţin 15%. Totodată, statele membre au dreptul să aplice cote reduse de TVA, dar nu mai mici de 5%(cu excepţia statelor care au negociat cote mai mici la momentul aderării la UE)“, explică Vlad Boeriu. În concluzie, scăderile succesie de TVA au reuşit să ne plaseze într-o normalitate europeană din punct de vedere fiscal. Mai ales că, în prezent, încasările din TVA arată bine, rămâne să ne întrebăm de ce s-a mărit în 2010 cota de TVA şi de ce s-a aşteptat cinci ani să se repare o greseala. Economia orice ar fi trebuie sa aibe un proces continuu de dezvoltare,ascensiune spre piete ca mai mari si deschidere catre centre specializate. Reducerea cotei TVA la alimente reprezinta ,din punctul meu de vedere ,doar un prim pas spre un buget de stat echilibrat si sigur,in sensul ca va spori intr-un fel sau altul stabilitatea economica astfel scad sansele pentru o noua criza economica. Daca economia este un reper stabil,atunci statul este stabil si implicit populatie se afla intr-un proces de dezvoltare.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 9
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

In ceea ce priveste, latura economica, scadera TVA este o masura care determina intr-adevar o crestere economica, stimuleaza consumul si echilibreaza raporturile dintre agenti. Pe de alta parte insa, producatorii sau vanzatori sunt obligati sa isi refaca calculele, sa restabileasca pretul de vanzare, dar, sunt de parere ca, ei vor fi capabili sa isi creasca marjele de profit prin noi angajari, noi investitii. Pe de alta parte, aceasta masura economica este eficienta intrucat ne situeaza tara in conformitate cu celelalte tari membre ale UE, care au cote scazute la alimente, precum Italia, Franta etc.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 4
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

In principiu, reducerea TVA la 9% pentru alimente este o masura atragatoare, menita, teoretic, si sa stimuleze consumul, avand in vedere ca alimentele reprezinta partea cea mai consistenta din cheltuielile celor mai multe dintre familii, si sa usureze povara pe bugetul aceleiasi majoritati. De masura beneficiaza desigur toata lumea, dar cu impact diferit. Cel mai puternic o va resimti electoratul mai sarac, care este si tinta electorala a PSD. Cat de mult o va simti in mod real, insa, ramane de vazut. Cand creste TVA, scumpirea e certa. Cand scade, ieftinirea nu e automata, ci depinde de jocul pietei si de masura in care aceasta impune ieftinirea.Apoi, masura stimuleaza, intr-adevar, consumul, dar in mica masura productia, pentru ca potrivit tuturor statisticilor majoritatea produselor alimentare din Romania este din import. In rest, producatorul roman ramane cu aceleasi probleme majore. Nu este niciun dubiu că scăderile cotelor de TVA au ajutat agenţii economici, dar pe oameni cel mai mult îi interesează dacă aceste măsuri se simt şi în preţurile pe care trebuie să le plătească pentru bunuri şi servicii.Astfel, reducerea cotei standard la 20% de la 1 ianuarie 2016 s-a transmis în proporţie de peste 70% în preţuri, însă procentul este mai mic decât în cazul scăderii TVA la alimente, care s-a reflectat 80% în preţuri.Înainte de reducerile succesive de TVA, întâi la produse de panificaţie, apoi la alimente şi la urmă cota standard, nivelul de TVA de 24% era cel de-al doilea din Uniunea Europeană, după Ungaria, care încă aplică o cotă de 27%. Acum, la nivel european, cotele de TVA din România nu se diferenţiază substanţial de celelalte state membre. Totodată, dacă ne aplecăm asupra efectelor resimţite de fiecare cetăţean în privinţa acestei schimbări a preţurilor per total, este de observat faptul că acestea vor diferi în funcţie de ponderea pe care o ocupă alimentele în coşul de consum individual şi nu în cel totalizat la nivelul întregii ţări. Din acest punct de vedere, măsura favorizează salariaţii cu venituri mai reduse, care plăteau mai mult pentru alimente decât media populaţiei, şi pensionarii, care au mai puţină nevoie de produse nealimentare. Aşadar, concluziile subiectului reducerii cotei TVA la alimente de la 24% la 9% sunt încă vagi şi oscilează între numeroasele costuri şi beneficii pe care aceasta le-ar putea aduce.Totusi pe de alta parte, creşterea consumului ar trebui să aibă puterea să acopere golul creat la buget de măsura reducerii TVA.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 10
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Efectul reducerii TVA la bugetul de stat nu are un impact prea puternic, desi va scadea TVA-ul la alimente veniturile la bugetul de stat nu vor creste deoarece cererea la alimente nu este una elastica, intrucat oamenii vor consuma aceeasi cantitate de mancare indiferent daca costurile acestora variaza.Reprezinta o intrare in normalitate avand in vedere ca majoritatea statelor membre ale UE, au cote reduse de TVA la alimente. De exemplu: In Belgia, Polonia, Cipru sau Italia, cotele reduse de TVA la produsele alimentare sunt mai mici decat in Romania, fiind in intervalul 4%-6%. Alimentele sunt cea mai importanta resursa pentru bugetul de stat si a doua sursa de bani pentru bugetul consolidat.In urma reducerii TVA la produsele alimentare, PIB-ul va avea o crestere aditionala iar consumul populatiei se va majora suplimentar. Un alt impact se va inregistra si la nivelul inflatiei, aceasta reducandu-se. In concluzie o atfel de scadere a TVA, este benefica pentru populatie , stiind si ca aceasta nu afecteaza intr-atat de mult bugetul de stat.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 6
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

La prima vedere pare a fi o politica publica buna, din perspectiva populatiei, care inca resimte destul de acut, chiar si la aceasta ora efectele crizei economice. Criza a fost cel mai bun indicator al lipsei de viziune a guvernanţilor români. Într-o perioadă în care economia avea cel mai mult nevoie de încurajare, s-a majorat cota de TVA de la 19% la 24%(2010). Alături de alte decizii discutabile, această măsură a pus piedică creşterii economice, revenirea României din criză având loc cu viteza melcului. Intre timp lucrurile au intrat pe un trend ascendent, in directia dezvoltarii economiei statului. Aceasta masura de reducere a cotei de TVA, vine ca un stimul mult asteptat in demersul mentionat mai sus. reversul medaliei il constituie fara indoiala miscorarea bugetului de stat, este binecunoscut faptul ca una din principalele surse ale bugetului de stat il constituie colectarea de taxe si impozite. Ramane de vazut in ce masura, cei care au vazut in adoptarea acestei masuri o idee buna, vor putea gestiona aceasta balanta, in ale carei talere se afla pe de o parte satisfactia populatiei referitor la pretul mai mic platit la casele de marcat si pe de alta parte un buget net inferior fata de cel de dinaintea adoptarii masurii, care ingreuneaza in mod direct buna functionare a celorlalte institutii si organizatii aflate in custodia statului. Dintr-o perspectiva subiectiva as putea spune ca este o publica buna, fiind o masura asteptata fara indoiala de majoritatea populatiei Romaniei.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 8
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Cota standard de TVA va fi 20%, începând cu 1 ianuarie 2015, și 19%, începând cu 1 ianuarie 2017. TVA standard se aplică la toate operațiunile de livrare de bunuri și prestare de servicii, cu excepția operațiunilor scutite și operațiunilor pentru care se aplică cota redusă sau super-redusă. În comparație cu Codul Fiscal 2015, cota standard de TVA va fi redusă de la 24% la 20%, respectiv 19%. Scăderea vine la doar un an după ce a avut loc o altă reducere de TVA la produse nealimentare, de la 24% la 20%. Mai mult, începând cu 1 iunie 2015 a avut loc reducerea TVA la produse alimentare de la 24% la 9%. Cele două masuri au dus la o creştere puternică a consumului, care pentru prima dată după 2008 a redevenit motorul principal al economiei, depăşind exporturile, agricultura şi industria. Totuşi, reducerea TVA, măsură menită să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat, a avut efectul invers. Încasările din TVA au scăzut cu 13% în noiembrie 2016 faţă de noiembrie 2015, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul de Finanţe. În primele primele zece luni ale anului încasările scăzuseră doar cu 10% faţă de aceeaşI perioadă a anului trecut. Scăderea este determinată de diminuarea nivelului TVA de la 24% la 20%. Pe primele 10 luni ale anului (cele mai recente date) comerţul cu amănuntul a crescut cu 8%. În acest context, după câştigarea alegerilor, Liviu Dragnea, liderul PSD, a cerut amânarea cu circa un an a acestei măsuri. La momentul acela Dacian Cioloş a respins cererea, astfel că, până la formarea noului guvern, se va aplica reducerea TVA de la 1 ianuarie. Dragnea a declarat ieri că un nou guvern nu va fi putea fi instalat până la 1 ianuarie 2017.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 10
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote