The minimum wage produces unemployment and should be scrapped

Agree
88% (14 votes)
Disagree
13% (2 votes)
Total votes: 16

Comments

I know that is not one of the courses i'm enlisted for,but i think this question is more on the borderline with human capital policies.

My vote is clearly yes on the above question ,hence definitely no against minimum monthly wage policy, and definitely in favor of a minimum hourly rate policy. Thus the job market could still be flexible and attractive for investors as opposed to constraints given by a minimum monthly wage.

At the same time it could provide,in my opinion, a minimum but reasonable protection in favor of the employee.

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

I think in the US have a minimum hourly wage. What do you think about Milton Friedman's opinion about it?

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Sunt de acord cu afirmatia aceasta si cred ca ar trebui o mai mare atentie atunci cand se stabileste o astfel de masura. De cresterea salariului minim (din punctul meu de vedere) nu beneficiaza automat decat cei care lucreaza in sistemul public, fiind cel mai probabil singurii luati in considerare atunci cand se propune o astfel de politica (in sensul ca statul este interesat in principal daca este in stare sa sustina pentru angajatii sai o astfel de masura, sperand totusi ca si privatii sa-i urmeze exemplul, asta in cazul in care nu este doar o masura populista).

Salariul este un drept ce apare ca urmare a unei activitati desfasurate in favoarea altei persoane, avand o dimensiune reprezentand contravaloarea prestarii acelei activitati. Daca valoarea pe care o adauga un salariat procesului de productie este mai mica decat valoare impusa de catre stat, atunci angajatorul lucreaza in pierdere cu acel salariat.

Cresterea salariului minim nu inseamna automat ca toti angajatii (care castiga acum sub acel plafon) pe care ii are in acest moment o intreprindere vor castiga mai mult dupa introducerea unui nivel superior al salariului minim. Aceasta reglementare nu face decat sa ii discrimineze pe cei care nu reusesc sa aduca/produca pentru intreprindere acea minima ,,plus valoare” stabilita de lege prin salariul minim. Mai exact angajatorii nu vor putea sa plateasca acel minim stabilit legal decat daca angajatii vor creste la randul lor productivitatea, ceea ce insemna in cele mai multe cazuri ca proaspetii absolventi (ce nu au experienta) sau persoanele ce nu pot atinge acea productivitate de echilibru sa nu fie angajati si chiar sa fie concediati in urma introducerii unei astfel de masuri.

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Salariul exprimă atât retribuirea muncii de execuție a lucrătorilor propriu-ziși, cât și remunerarea muncii celor ce execută activități de conducere. Numitorul comun este dat de faptul că se închiriază capacitatea de muncă și a unora și a altora de către cei ce au nevoie de ea. Beneficiari muncii vor plăti prețul necesar pentru obținerea și folosirea capacității de a munci, a posesorilor acesteia. Deci, salariul apare nu pur și simplu ca preț al muncii ci ca preț al inchirierii factorului muncă, a capacității de a munci, a unor oameni liberi economic și desigur, ca preț al serviciilor aduse prin munca depusă de către acești oameni.

Pe baza celor afirmate reiese ca impunerea unui plafon a salariului minim va aduce cerințe de performanța a productivități si ca urmare acei angajați care nu nu vor reuși să îndeplinească cerințele reprezentative pentru un post vor fi concediați. Deci  sunt de acord cu această afirmației, cei ce execută posturi de conducere nu vor tolera lipsa de productivitate și vor acționa în cosecință.

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

                Increasing the minimum wage determines that only the most productive workers will remain in effect, while the other, less productive workers will face termination of their work contract. This effect is driven by the fact that the employer needs to take in consideration the rise of the salary mandated by the government as a loss in profit. therefore, they would prefer to terminate the less productive members of their firm, and increase the salary of part of the remainder while giving them added workload to compensate for the loss in personnel.

                The individuals that were laid off will in turn survive off the unemployment aid in effect, and thus put more weight on the economy. The only beneficiaries of the increase in minimal wage that do not suffer any loss are the personnel of the state bureaucratic system, they already work on the minimum personnel needed to function, and any loss in personnel means that the apparatus will work less efficiently and an increase in social deadweight loss will ensue.

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 4
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Pentru a examina efectele unui salariu minim, trebuie să luam în considerare piața forței de muncă. Piața muncii,  la fel ca toate piețele, este supusă cererii și ofertei.

 Firmele determină oferta de muncă iar angajatii determină cererea.

Dacă guvernul nu intervine, salariul se ajustează în mod normal pentru a echilibra oferta de muncă și cererea de muncă. Dacă salariul minim este peste nivelul de echilibru, cantitatea de muncă oferita va depăși cantitatea de munca cerută. Rezultatul in acest caz este șomajul.

Cei care au pregatirea necesara ocuparii unui post nu vor fi afectati de acest lucru, insa persoanele care nu au pregatirea necesara risca sa fie concediate daca angajatorul considera ca munca depusa de acestia nu se ridica la valoarea impusa de salariul minim pe economie. Prin urmare, persoanele bine pregatite nu vor avea ce suferit, in timp ce persoanele cu mai putina experienta si pregatire profesionala pot intra in somaj.

Consider ca aceasta masura poate afecta cel mai mult tinerii intrucat ei nu dispun de experienta profesionala suficienta si nici de pregatirea pe care o doresc unii angajatori.

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

             Dreptul la salariu constituie o prerogativă fundamentală a individului, acest lucru fiind evidenţiat şi de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „oricine munceşte are dreptul la un salariu echitabil şi suficient care să-i asigure lui şi familiei sale o existenţă conformă cu demnitatea umană".

            Salariul minim este salariul considerat ca fiind suficient pentru satisfacerea necesităţilor vitale ale salariaţilor, ţinând cont de dezvoltarea economică şi culturală a fiecărei ţări.Introducerea şi menţinerea acestuia are la bază două argumente principale

·         diminuaarea sărăciei extreme cu care se confruntă o parte din populaţie.

·         reducerea controlului patronului asupra nivelului salariului.

           Însă, dacă analizăm cu atenție originile sale, vedem că salariul minim a fost creat inițial ca parte unei strategii de ameliorare a rasei umane (eugenie) prin politici publice care să elimine existența celor nedoriți. În acest scop, statul ar fi impus izolarea, sterilizarea și exterminarea populațiilor neprivilegiate.

           Celebrul socialist Fabian, Sidney Webb, a scris foarte sincer în articolul său din 1912 intitulat "The Economic Theory of the Minimum Wage": Salariul minim crește productivitatea industriilor naționale, asigurându-se că surplusul de muncitori neangajați va fi format din cei mai puțin eficienți muncitori; sau, altfel spus, se asigură că toate pozițiile vor fi ocupate de cei mai eficienți lucrători care există

Același Webb scria următoarele: Care ar fi efectul salariul minim asupra dorinței angajatorilor de a folosi forța de muncă a copiilor, fetelor, femeilor măritate, a bătrânilor, a celor debili mintal, a decrepiților, a invalizilor sau a oricăror alte categorii în fața celei a bărbaților adulți și competenți care ar lucra pentru un salariu normal standard? Pe scurt, toată această forță de muncă parazitează celelalte grupuri sociale, iar în prezent ocupă un loc de muncă doar pentru că este un parazit

           Odată cu trecerea timpului, setea de sânge a eugenismului s-a potolit, dar salariul minim nu a încetat să existe. Un salariu minim la nivel național a fost aprobat în 1931 prin Legea Davis-Bacon. Aceasta cerea ca firmele care au contracte cu statul federal să plătească salariile prevalente, adică cele cerute de sindicate, un principiu care mai apoi a devenit salariul minim național.

            Discursurile ținute în favoarea acestei legi arătau în mod clar temerea că cerințele negrilor subminau pretențiile sindicatelor muncitorilor albi. Salariul minim a venit ca soluție la această problemă: din acel moment, devenea ilegal să muncești pentru mai puțin. Istoria salariului minim tumoltoasă, dar ofera o perspectiva asupa a ceea ce fac pragurile salariale:”Opresc mobilitatea în sus a forței de muncă”.

            Astazi, salariul minim este o politica practicata de majoritatea statelor lumii ca soluţie la saracie, insă efectele lui nu sunt doar de suport. În cazul României sarariul minim încurajează munca la negru, sau în zona gri a econmiei, sau migraţie forţei de muncă cu scopul asigurarii unui salariu mai mare, tocmai prin nivelul scazut al acestuia.

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 2
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Rata șomajului pentru populația cuprinsă între 15-65 ani a crescut în prima parte a anilor 2000 până în 2004, a urmat o perioadă de 4 ani de scădere, iar după 2008, rata șomajului a început să crească din nou. 

Perioada de scădere 2004-2008 coincide cu perioada de relaxare a fiscalității pentru forța de muncă și creșterea economică. Creșterea ratei șomajului coincide cu creșterea fiscalității pentru forța de mună în același timp cu intrarea economiei în cea mai dură criză economică. 

Mecanismul este simplu: o economie în cădere produce locuri de muncă mai puţine. Angajaţii care primesc salariul minim fac parte din următoarele categorii : tineri, muncitori necalifica'i, muncitori care primesc salariul minim pe cartea de muncă, dar primesc o parte din salariu la negru. 

Evoluția pe termen lung arată că rata șomajului în rândul tinerilor a crescut în perioada 2000-2014. Dacă în 2000, rata șomajului în rândul tinerilor era de 16%, în 2014 a crescut la 25 %. 

Așadar, salariul minim influențează rata somajului pentru tineri, dar creșterea salariului mimim nu reprezintă o soluție. Salariul minim include costul total pe care trebuie să suporte un angajator. Dacă salariul minim creșste, automat crește și costul pe care îl suportă angajatorul și totodată cresc veniturile pentru stat. 

Deci, creșterea salariului minim are efecte asimetrice și beneficii mai mari pentru stat. 

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

         Dacă e să luăm cazul României, criza economică de lungă durată a generat un şomaj de mari proporţii cu perspective reduse de reintegrare a șomerilor. Modificările de structură a ramurilor şi activităţilor economice, sub impactul diversificării cererii de bunuri, al crizei economice, au condus inevitabil pentru o perioadă îndelungată la reducerea cererilor de muncă.

         Teoria clasică susţine ideea că şomajul există numai pentru persoanele care vor sa se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piaţa muncii. Considerând insuficiente informaţiile furnizate pe piaţa muncii, ei preferă să evalueze singuri ansamblul de oportunităţi pe baza unor calcule de tip cost /avantaj (costul - lipsa ocupării, iar avantajul = un loc de muncă mai bun).

         Salariul minim creează şi dar și menţine şomajul. Concurenţa între angajatori într-o economie de piaţă este singurul proces care poate duce la creşterea sustenabilă, constantă şi fără efecte secundare ascunse. Dar pentru aceasta este nevoie de o relaxare a politicii fiscale având în vedere faptul că un salariat primeşte efectiv doar 58% din ceea ce produce, urmând să plătească şi TVA pe consum, de reducerea birocraţiei şi corupţiei aferente şi de dezvoltarea infrastructurii pentru a transforma cât mai multe persoane inactive în potenţiali angajaţi.

         Depinde foarte mult de oameni, daca vor să muncească sau nu, dacă vor să lucreaze în țară sau nu, dacă își permit a duce o viață decentă cu salariul minim pe economie sau nu. Aceste lucruri influențează afirmația de mai sus care este puțin dilematică. Cei mulți tineri din ziua de azi, și nu numai, pleacă în străinătate deoarece au așteptări financiare mai mari precum și cele de dezvoltare personală. Iar populația cu vârstă medie, pleacă deoarece nu se pot descurca doar cu salariul minim pe economie.

         Obstacolul "salarii prea mici" a fost semnalat pentru piața muncii din România de majoritatea celor plecați. Câțiva au afirmat că nu aleg un loc de muncă în România datorită plafonării profesionale, și preferă să plece în străinătate, decât să stea acasă șomeri, sau cu un salariu prost plătit. În Europa, țările cu salariu minim au șomaj mai ridicat. Statul nu poate obliga pe nimeni să ofere locuri de muncă. Dacă stabilește un prag al salariului, mai jos de care este interzis să angajezi pe cineva, atunci economia fie se va umple de “ilegaliști” fie de șomeri (dacă patronii vor trage obloanele). Iar cei care vor rămâne pe drumuri sunt tocmai cei a căror productivitate este prin apropierea salariului minim: tineri fără experiență, muncitori necalificați, foști șomeri care și-au pierdut îndemânarea și expertiza, persoane din categoriile sociale cu o proastă imagine în societate (negri, romi etc.)

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Somajul este un fenomen contemporan,complex si cuprinzator care include in sfera sa aspecte economice, sociale, politice,psihologice si morale. Somajul apare ca rezultat exclusiv al  ofertei de munca sau al fortei de munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca poate aprecia corect situatia de pe piata muncii. Pe piata muncii se poate  intalni o situatie de echilibru care reflecta o ocupare optima a fortei de munca sau o situatie de dezechilibru care reflecta un grad de subocupare sau supraocupare a fortei de munca. Exista o serie de teorii referitoare la factorii cauzatori ai somajului.

Teoria clasica sustine ideea ca somajul exista numai pentru prersoanele vare vor sa se angajeze, dar cu salariu superior celui stabilit pe piata muncii. Considerand insuficiente informatii furnizate pe piata muncii ei prefera sa evalueze singuri ansamblul de activitati pe baza unor calcule cost -beneficiu.

Teoria lui John Mayard Keynes sustine ca somajul involuntrar exista daca in cazul unei cresteri usoare ,in raport cu salariul nominal ,al preturilor bunurilor pe care le consuma angajatii, cat si cresterea totala de lucratori dispusi sa munceasca la salariul nominal curent, cat si cererea de mana de lucru la acel salariu ,ar fi mai mari decat volumul existent al ocuparii. Cauza somajului involuntar ar fi insuficienta cresterii de consum.

Conceptia neoclasica sustine ca somajul ar rezulta din insasi procesele cresterii ceea cxe ii ofera un caracter natural. Somajul deriva din mobilitatea fortei de munca si conditiile de informare a pietei muncii.

Se spune ca o cresterea a salariul minim genereaza somajul.Sunt pareri pro si contra.Cei care nu sustin aceasta masura au si argumente care spun ca o astfel de masura este anti economica si antisociala si ca  ar afecta in mod negativ cateva categorii . Aceasta masura ar putea crea dificultati aditionale pentru firme ceea ce impune o povara suplimentara acestora , deja decapitalizate in urma crizei economice descurajand initiere de noi afaceri. De asemenbea o alta categorie afectata ar fi populatia saraca, persoanele cu nivel redus de calificare ,tineri fara experienta si alte categorii sociale discriminate sau defavorizate.Pe de alta parte sustinatorii acestei masuri spun ca aceasta incurajeaza oamenii sa munceasca si diminueaza munca la negru,de asemenea sprijina combaterea evaziunii. De aici putem concluziona ca acesta masura ar putea aduce bugetului de stat surse suplimentare, dar ca statul va trebui sa cheltuiasca mai multi bani cu chgeltuielile salariale bugetare insa va avea castig de pe urma salariatilor din mediul privat astfel ca acesta va incasa contributii sociale si impozite mai mari, dar mai putem lua in considerare si efectele negative pe care acesta crestere o are asupra categoriilor sociale.

 

 

 

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote